Un alt fel de abordare a societăţii actuale : instigare la cult(ură*) şi iubire de ţară ! Ce este administraţia publică ?

  1. Definiţie

Pentru a ȋnţelege administraţia publică trebuie să definim mai ȋntâi temelia acesteia şi anume dreptul administrativ. Dacă dreptul ȋn general reprezintă totalitatea regulilor și normelor juridice, dreptul administrativ (ius administrativum) este corolarul acestuia şi cuprinde totalitatea regulilor și normelor juridice ce reglementează raporturile de drept dintre Stat şi individ şi cele referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice.

O primă definiţie a administraţiei publice o găsim la litera b, §2 a Art. 5 al Titlului II (intitulat « Definiţii generale aplicabile administraţiei publice ») a Ordonanței de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ publicat ȋn Monitorul Oficial cu nr. 0555 ȋn data de 05 iulie 2019. Aşadar citim in codul administrativ că administraţia publică reprezintă « totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public ».

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), autoritatea responsabilă de realizarea politicilor guvernamentale în domeniul administrației publice, defineşte şi el administraţia publică : « administraţia publică, prin autorităţile sale de la nivel central și local, are menirea de a pune în aplicare legile, pentru satisfacerea nevoilor şi intereselor generale ale colectivităţilor umane și pentru a asigura buna funcţionare a serviciilor publice, în beneficiul cetățenilor ».

În doctrina de specialitate, definiţia administraţiei publice a prof. univ. Dr. Antonie Iorgovan se impune a fi amintită : « administraţia publică reprezintă ansamblul activităţilor Preşedintelui României, Guvernului, autorităţilor administrative centrale de specialitate subordonate sau autonome, autorităţilor autonome locale şi, după caz, structurilor subordonate acestora, prin care, ȋn regim de putere publică, se aduc la ȋndeplinire legile sau, ȋn limitele legii se prestează servicii publice ».

Instituţie centrală a dreptului administrativ, administraţia publică are două sensuri : un sens organic (formal, structural) şi un sens functional (de activitate).

În ceea ce priveşte sensul organic, prin administraţie publică se ȋnţelege ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice investite cu sarcini administrative.

În ceea ce priveşte sensul functional, prin administraţie publică se ȋnţelege ansamblul activităţilor pe care sunt ȋnsărcinate a le realiza aceste autorităţi şi instituţii publice.

  1. Împărţire

Administraţia publică este impărtită ȋn administraţie publică centrală (de stat) şi administraţie publică locală ; aşadar administraţia publică este ȋnfaptuită de două mari categorii de autorităţi : autorităţi centrale (de natură statală) şi autorităţi (autonome) locale.

Autorităţile centrale sunt :

– cei doi şefi ai executivului : Preşedintele şi Guvernul ;

– ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului ;

– organele centrale de specialitate care nu sunt subordonate Guvernului (autorităţi ale administraţiei centrale autonome) ;

– instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale subordonate organic, sau după caz,  funcţional, ministerelor şi autorităţilor centrale autonome ;

– prefectul ;

– serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale de specialitate conduse de prefect.

Autorităţile locale sunt :

– autorităţile deliberative (consiliul local, consiliul judeţean, consiliul general al municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-territoriale ale municipiilor);

– autorităţile executive (primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor,  primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean.

– organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean (instituţii publice şi sevicii publice ȋnfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ; societăţi comerciale şi regii autonome ; asociaţii de dezvoltare intercomunitară ; furnizori de servicii sociale de drept public ori privat ; asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică si operatori de servicii comunitare de utilităţi publice locale sau judeţene).

Odată redată definiţia generală a administraţiei publice, ne raportăm tot la Codul administrativ pentru a reda şi definiţiile administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale. Aşadar ȋn ceea ce priveşte administraţia publică centrală definiţia acesteia se găseşte la litera c, §3 a Art. 5 al Titlului II : « administraţia publică centrală reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public naţional/general »;

Cat despre administraţia publică locală definiţia acesteia o găsim la litera d, §4 a Art. 5 al Titlului II din Codul administrativ : « administraţia publică locală reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local ».

*Se manifestă un soi de ură atât faţă de ţara noastră mult preaiubită România cât şi faţă de conducătorii ei. Trăind de câţiva ani ȋn afara ţării am ȋntâlnit români care işi neagă originile sau işi blesteamă ţara şi conducătorii ei. Principiile mele ca om ce a crescut la ţară şi ȋn sânul bisericii ortodoxe, mă fac să redau cuvintele rugăciunii rostite de fiecare preot la toate slujbele : « Incă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai-marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru sănătatea şi mântuirea lor ». Din aceste cuvinte observăm că trebuie să ne rugăm pentru conducătorii României.

De aceea bine este şi vă ȋndemn să ne iubim ţara şi conducătorii ei din administraţia publică centrală şi administraţia publică locală!

More articles