Statul de drept pe ȋntelesul tuturor

Que la justice soit forte, que la force soit juste

Definiție.– Statul de drept, concept legal, filozofic și politic, implică superioritatea absolută a dreptului/legii/justiției asupra puterii politice într-un Stat. Condiția fundamentală a statului de drept este deci recunoașterea supremației legii asupra voinței celui care deține puterea. Supremația legii este recunoscută la §2 al articolului 16 din Constituția României unde se afirmă că « nimeni nu este mai presus de lege » ; așadar justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, ea se înfăptuiește doar în instanțe si în numele legii. Mai mult, citim la §3 al primului articol al Constituției că « România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate ».

Legea este superioară pentru toți cetățenii Statului iar ei, la rândul lor, trebuie să respecte şi să se supună legii. Putem spune că statul de drept este un stat constituțional, pentru că se bazează pe supremația Constituției și garantează siguranța și drepturile constituționale (şi nu numai) ale cetățenilor săi.

Apariție. – Înaintea noțiunii de stat de drept, se folosea ȋn antichitate formula stat care respectă legea ; totusi formularea conceptului de stat de drept poate fi găsită la Aristotel. În concepția acestuia, un stat de drept are condiția ca legea să aibă prioritate asupra voinței individuale a unui suveran sau a oricărei alte persoane și mai ales ca agenții statului, sau magistrații, să respecte legile şi să fie gardieni și slujitori ai legii.

Garanții ale statului de drept. – Una dintre cele mai importante garanții ale statului de drept şi a democrației o reprezintă respectarea principiului separării puterilor (legislativă, executivă și judecătorească). Separarea puterilor ȋn stat a fost teoretizată mai întâi de Aristotel şi mai apoi de către John Locke (« Two treatises on government », 1690) și de către Charles de Montesquieu (« De l’esprit des lois », 1748). Ea presupune că puterea statului trebuie divizată în 3 diferite principale puteri separate și independente : puterea legislativă, executivă și judecătorească, cu mențiunea că acestea nu au voie să se afle în aceeași mână. Mai mult, ȋn Constituția României găsim acest principiu la §4 al primului articol : « Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale ».  Puterea legislativă este încredințată unui parlament (Camera deputaților şi Senatului), puterea executivă este încredințată Sefului statului şi Guvernului compus dintr-un Prim-ministru și miniștri, iar puterea judecătorească este încredințată instanțelor judecătorești. Nu există stat de drept dacă puterea judecătorească nu este separată de cea legislativă și executivă şi nu este garantat principiul justiției independente. Într-adevăr, întrucât justiția face parte din stat, numai independența sa față de puterile legislative și executive este în măsură să garanteze imparțialitatea acesteia în aplicarea normelor legale.

Promovarea statului de drept. – Cele mai importante organizații care promovează şi apără statul de drept sunt :

– Uniunea Europeană, promovează statul de drept mai ales din anul 2007 când semnatarii Tratatului de la Lisabona [1] afirmau, în preambulul său, « angajamentul lor față de principiile libertății, democrației, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a statului de drept ».

Consiliul Europei [2], dotat cu personalitate juridică recunoscută în dreptul internațional public, reunește 820 de milioane de cetățeni din 47 de state membre şi promovează protecția drepturilor omului, consolidarea democrației și a statului de drept în Europa. El are o Direcție generală pentru drepturile omului și statul de drept organizată la rândul ei în trei direcții : Direcția Drepturilor Omului [3], Direcția Societății Informaționale și lupta împotriva criminalității [4] şi Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept denumită şi Comisia de la Veneția.

Comisia de la Veneția [5], cu 61 de membri, este un organism consultativ, în problemele de drept, al Consiliului Europei format din experți independenți în drept constituțional. În martie 2016 a emis un document intitulat „Lista criteriilor statului de drept[6].

În concluzie putem distinge anumite caractere, atribute şi valori ale statului român. Caracterele sunt cele prevăzute la §1 al articolului 1 al Constituției României : caracter național, suveran, independent, unitar și indivizibil ; atributele statului le găsim la §2 și §3 al articolului 1 : stat republican, stat de drept, stat social, stat pluralist, stat democratic, iar la §3 al articolului 1 găsim consacrate o serie de valori supreme garantate de stat : demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic.

[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX:12007L/TXT

[2] https://www.coe.int/fr/

[3] https://www.coe.int/fr/web/human-rights-rule-of-law/human-rights-directorate

[4] https://www.coe.int/fr/web/human-rights-rule-of-law/information-society-and-action-against-crime-directorate

[5] https://www.venice.coe.int/webforms/events/

[6] https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2016)007-f

More articles

O nouă direcție politică

Este necesară o nouă viziune politică care să ajute la trecerea cu bine peste această criză sanitară şi economică dar ȋn special la identificarea soluțiilor

Read More »